Oana Portase și cei șapte pitici

Probabil aţi observat bannerul din dreapta cu “NO Băsescu Day” Să însemne asta YES PSD Day? NO! Să însemne asta YES PNL Day? NO! Eu sunt fan Obama. Hahahaha. Precizez că nu ţin cu niciun partid. Ideologiile sunt o gargară, un vis frumos.

Aş prefera manifestările pro ceva şi nu contra. În politica românească… este cam greu să găseşti ceva PRO. Ca locuitor al planetei Pământ şi cetăţean al României, voi arăta cu degetul pe toţi cei care merită să fac asta. De asemenea, voi aprecia iniţiativele celor care au ceva de spus. REPET: ca simplu votant, nu ca atotştiutoare în ale politicii. Departe acest gând.

Aproape că m-am emoţionat la vocalizele lui Cristian Preda… la adresa lui Honorius Prigoană. Mi-e greu să cred că nu e altceva decât o diversiune cu mult praf în ochi şi fum pe alocuri. La fel cum, pentru o fracţiune de secundă, am avut gândul erotico-hazliu că Traian Băsescu nu-l va mai desemna premier pe Emil Boc – acest părinte al neconstituţionalităţii.

În PSD, lucrurile par mai interesante. Mitrea vs. Hrebenciuc… în timp ce Geoană se bronzează, iar Iliescu şi Năstase rânjesc de pe margine. Măcar cafteala asta e reală, dar deloc în “interesul poporului”. Oare Mazăre îşi face bagajele pentru mutarea în Brazilia?

PNL s-a obişnuit cu opoziţia (cred) şi aş prefera să fie mai înfipţi. Deocamdată, C.P.Tăriceanu vrea să revină în lumina reflectoarelor. Aştept. Aştept.

Aţi văzut cu toţii cam cum stă treaba cu bugetul. Capul răutăţilor este Boc, aflat sub aripa lui Băsescu. Aşa că… susţin şi eu campania NO Băsescu Day. Mai multe detalii găsiţi la Lilick.

Cam așa am petrecut eu. “A fost o vremea” când, înainte de Revelion, mă agitam mai rău ca spray-ul. Unde, cu cine, ce cumpărăm, să mă vopsesc, cum să mă machiez, fustă vs pantaloni,  sclipiceli sau nesclipiceli? Plus bătaie de cap cu toate superstițiile: să ai ceva roșu, să ai ceva nou, să mănânci pește la miezul nopții, să tragi o pupăceală sub vâsc, să ai bani în buzunuar, etc.

De când fac parte din clasa muncitoare, ajung mai rar prin cuibușorul natal. Anul acesta mi-am dorit să merg acasă de Crăciun. La Revelion nu m-am gândit deloc. Ideea de a merge în Piața Constituției s-a născut pe 31.12.2009 – ora 22.00. Am luat una bucată prieteni, una bucată fâș gros (se poate considera și pătură), una bucată cizme de cauciuc (ploua afară), una bucată bentiță mov, una bucată șampanie și una bucată baghetă magică.

Înainte de miezul nopții… mi s-a îndeplinit o doriță. I-am văzut pe cei de la Iris. Mi s-a umflat inima (mai, mai să explodez) și îmi sclipeau ochii. Am țopăit, am făcut poze și am analizat lista de dorințe pentru 2010. A venit momentul zero și spleoooooșc un val de șampanie pe mine. Nu știu de unde a venit, dar a fost ca-n filme. Mută de uimire, n-am mai putut emite “whislist-ul 2010″. Jocul de lasere și artificii a fost superb. Hai Oprescu! Hai România! :)))

Am intrat în 2010 “non-agitată”, cu bani puțini în buzunar, plină de șampanie și în cizme de cauciuc. Am fost atât de mov încât și Hrebenciuc ar muri de invidie.

Nu vă mai spun de dorințele mele pentru 2010. Să fie… liniștit. Zâmbăreț. Sănătos. Plăcut. Ah, îmi doresc pace în lume, free Willy și poliția animalelor.

Nu uitați: avem dreptul să sperăm. Avem dreptul să visăm. Avem puterea să facem o lume mai bună. Mereu așteptăm o schimbare acolo sus. Hai să începem și jos. Să începem cu noi. POZE ACILEA

Ionuț mă invită la un exercițiu interesant. Mi-a dat leapșa lui 2009. Adică: 1) Imaginea anului 2009; 2) Evenimentul anului 2009; 3) Declarația anului 2009 și 4) Cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat în acest an.

Pfff… Îmi dau seama că s-au întâmplat prea multe. În capul meu e un haos total și cu greu am reușit să scanez anul 2009.  Am “învins” și iată ce a ieșit.

1) Imaginea anului 2009 vine de la Mircea Reștea. Este din turul doi al campaniei pentru prezidențiale. Indiferent de alegere… este (a fost) una sinistră.

2) Evenimentul anului 2009 cred că este apariția filmului în care (se presupune că) Traian Băsescu lovește un copil. Trucaj sau nu, va rămâne un eveniment marcant pentru acest an.

Daaaaar… pentru mine, un eveniment important a fost și moartea lui Michael Jakcson. Nu degeaba aveam postere cu el, mă chinuiam să fac moonwalk și îi adoram piesele. Va rămâne un Rege.

3) Declarația anului 2009 este Hrebenciuc și Flacăra Violetă. Hahahahahahaha… Am înțeles că, anul acesta, MISA a lucrat în favoarea lui Mircea Geoană. Cu sprijinul partidelor, al forțelor plaselor PSD din teritoriu și al practicanților yoga… MG tot a pierdut. Ah, o dedicație

4) Cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat în acest an. Hmmm… Multe. Am cunoscut oameni deosebiți. M-am convins că online-ul nu te izolează, ci îți deschide o lume minunată a offline-ului. Am mai mulți prieteni. Oameni care ma înveselesc, mă ajută, îmi dau sfaturi și mă tachinează. Pas cu pas… am ajuns să-mi fac acest blog. 

Leapșa merge mai departe la toți cei care vor să scrie câte ceva despre cele patru puncte de mai sus.