Povestea unui tatuaj
Da. Am un tatuaj. Locația: piciorul drept, gleznă. Mi-am tatuat inițialele DM despărțite de un trandafir. Nu sunt inițialele vreunui fost iubit. No way! Nu l-am făcut ca un moft. Nu m-am tatuat pentru că așa era moda. Chiar dacă unii îl consideră urât sau fără sens, pentru mine are o semnificație importantă.
N-am fost niciodată setată pe un singur stil muzical. Ascult de la rock, oldies, pop, chillout… până la Depeche Mode. Tatuajul meu este sigla de pe albumul Violator al celor de la DM. Îmi amintesc că eram mică și nu înțelegeam videoclipul “Enjoy the silence”
O întrebam pe mama unde tot merge regele ăla cu scaunul după el.
În vara anului 2005, terorizată de căldura Bucureștiului, m-am baricadat în casă. Am făcut răcoare, am luat de pe net câteva filme și concerte… și am dat drumul la distracție. Eh, mi-au picat plombele și am vizionat fără răsuflare concertul Depeche Mode – One night in Paris din 2001. M-am uitat la el și a doua oară. Cred că și a treia oară. Îl știam pe de rost. Îmi imaginam cum ar fi să văd LIVE așa un concert. Am fost fascinată de spectacolul făcut de Dave. Mi-am strivit singură corola de minuni a lumii. Știam că Depeche n-avea ce să caute în România. Mă gândeam că o să ma fac io mare, o să am bani și o să merg la concertele lor prin țări străine.
Parcă tot în acea perioadă se anunțase turneul “Touring the Angel”, iar România nu se afla pe listă. Dooh. O posibilitate ar fi fost să merg la Budapesta. Dar… neah.
Țin minte că prin decembrie, tot 2005, învățam pentru examene. Radioul era pornit. Mă holbam la tavan. Nu mai aveam chef să citesc. Apoi s-a întâmplat minunea. La radio se anunță… nu ploi, ci că Depeche Mode urma să concerteze în România. Cred că vecinii mi-au auzit reacția.
23 iunie 2006 – am fost în culmea fericirii. L-am văzut pe regele din copilărie.
Nu sunt o persoană care crede în coincidențe. Tatuajul este pentru mine. Nu este trendy, nu e de paradă. Îl pot îndepărta oricând – cu laser muahahahaha. Când cad în butoiul cu melancolii, depresii și chestii emo… am un semn care îmi amintește că visurile se pot împlini.
1 trackback:
26 comments:
-
Imi aduc si eu aminte ziua de 23 iunie 2006, fiindca am ragusit foarte tare.
-
Vai a lu’ Hood , sa pui tu poze sexy pe blog…
-
Mai există şi devotaţi romantici în lumea asta turbată? Ei da, asta e ceva minunat
N-am găsit un emoticon mai potrivit!” -
Daaa, excelent concert! O trupa… pe care, desi roacherii o injura sau o injurau, au recunoscut-o intodeauna. Meseriasi:) Sper sa mai vina si sa nu mai indur locurile alea de la peluza. A, si imi placeau racnetele alea ale lui
-
m-am speriat, credeam ca ai unul pe fund si scrie Justin
-
Bravo Oana!
D.M. owns! -
Strange, about your tatoo, I don’t buy your story I think it’s full of bull shit. Kiss
-
Știam eu că se ascunde o rebelă mică în tine. Frumos tatuaj
-
Eu am tatuatea, printre altele, sigla celor de la Aerosmith, pe bratul stang. Phenix-ul pe stagul, sub Aerosmith si, sub astea, sigla propriei mele trupe, din perioada in care inca mai activam. Un tatuaj e ceva ce iti aduce aminte, si la 100 de ani, ca te-a marcat ceva anume.
-
Mai, inca nu o am pe asta cu tatuajele. Inca mi se pare o prostie, dar fiecare face ce vrea cu al sau corp. Asta nu inseamna ca nu pot sa gasesc un tatuaj frumos ca fiind frumos

sanatate… -
zic ca urmatorul tatuaj tra sa fie AC/DC!
nah, ca nu inteleg nimic din profunzimile vietzii
-
fain, fain
pai…. pai eu unu nu mi-as face initialele unei iubite
doar daca ma despart de ea, imi tai pielea ?
neeee -
cred ca unu de la guns and roses mi-as fi facut si eu da… undeva pe spate sa nu il vad
ca poate ma satur de el
-
hmmm, spune drept:
-
(iar prostia cu ENTER si a luat comentariul)
deci spune drept, DM adica Dinu Maxer…
-
prima data am crezut ca vine de la Dolce Mabbana


[...] This post was mentioned on Twitter by moscalifar, Oana Portase. Oana Portase said: Pt ca nu am chef de politica… va spun povestea unui tatuaj
http://portase.net/2010/01/17/povestea-unui-tatuaj/ [...]