Politica, dragostea mea
December 20th, 2009
Nu chiar, dar mă prinde ca un virus de care cu greu mai scap. Am prea puțini ani și prea puțină experiență ca să “tai și să spânzur” în acest domeniu. Pot observa. Pot să-mi spun părerea. Accept critici. Vreau să învăț.
Să încep cu faptul că sunt scârbită?! Știu. No breaking news. Ar fi minunată detașarea completă. Aș putea, dar nu vreau. Ete fleoshk. NU VREAU! De ce? Pentru că vreau să știu de ce pun ștampila pe X și nu pe Y. Vreau să fiu informată. Vreau să am motive ca să-l înjur pe Z, nu să o fac doar pentru că “e la modă”.
Lucrez într-un domeniu care îmi place. Buuun. Încă o întrebare. Când voi ajunge să nu trăiesc de pe o zi pe alta? Asta așa… ca să bag și niște dramatism. Dar cam asta ar fi o parte din radiografia vieții noastre. Tragem, tragem și pentru ce?! Ca să fim “scuipați” de un sistem plin de ființe (nu oameni) care se lăfăie în bani și prostie. Ființele astea fac rocada la putere. Atât. Tinerii politicieni? Pfff… Nici nu mai știu să scrie corect.
Nebunie, victorie, frică, moarte, Crăciun. Deci?
Aveam 4 ani. Mama și tata se uitau înmărmuriți la televizor. Stăteau în picioare, în mijlocul camerei. Mă uitam la ei. Mi se păreau imenși. Mama își ținea mâna la gură. “Doamne!” Parcă tremura. Nu înțelegeam nimic. Simțeam că ceva se întâmplă. Abia împlinisem cei 4 ani. Nu îmi amintesc absolut deloc cum a fost ziua mea. Probabil am fost răsfățată. Uit ce-am făcut ieri, dar acele imagini nu o să le uit niciodată. Revoluție.
Îmi amintesc frânturi. Îmi amintesc fundalul albastru. Steagurile. De Gelu Voican Voiculescu îmi plăcea. Avea barbă… cam ca tata.
Îl văd și acum pe Dinescu. Îl aud și acum pe Caramitru. Simt agitația. “Dictatorul a fugit!”. Mă întrebam de ce a fugit. Cine anume a fugit? Ce e aia dictator? Îmi amintesc și vocea lui Iliescu. Personaj pe care urma să-l aud mulți ani de atunci.
Bradul era bucuria mea. Era așezat lângă televizor. Îmi plăcea să mă joc cu globurile. Le învârteam și le învârteam. La televizor, se repeta scena execuției lui Ceaușescu. Îmi era frică de Bau-Bau și de injecții. De Ceaușescu mort, nu. M-am oprit din învârtit globuri și mă uitam. Înțelegeam că e un om mort. Înțelegeam că nu e un film. Nu am scos un cuvânt. A intrat fratele meu în cameră, a închis televizorul și m-a împins afară.
Știu că mai e o modă printre tineri să bage la greu iutuburi cu Revoluția. Tineri care, în acel moment, poate nici nu erau născuți. Cei care au trăit-o… știu mult mai bine. În acest post, am povestit niște imagini întipărite bine în mintea mea. Și niște întrebări… care nu prea mai au sens.
Deci? Pentru ce a fost executat tocmai în ziua de Crăciun?! De ce au murit atâția oameni?! De ce după 20 de ani îl mai văd pe Iliescu?! De ce după 20 de ani… aceiași oameni, cu părul mai grizonat, ne conduc?! De ce… și acum învârt globurile, iar imaginile de la televizor mă lasă rece?!
Posted in Politica, dragostea mea | 
Tags: 1989, dragostea mea, iliescu, Politica, dragostea mea, revoluție
3 trackbacks:
14 comments:
-
Din aceleaşi motive din care şi generaţia “old boys” învârte cu disperare aceleaşi globuri frumoase
-
@irongates exact. intrebari de idealista. speranta inca n-a murit, dar e pe duca.
-
Eu imi mai amintesc de sigla televiziunii publice “TVRL”, sper sa nu ma insel, eram mic atunci.
-
Ii vedem pentru ca revoluția a fost incompletă (they pulled out to soon
) … lucrul românesc făcut pe jumătate. P.S.: Frumos … Bravo!
-
oana are amintiri de la 4 ani?
pai, asta e stire! -
@sutu nota 4 (de la 4 ani) si stai jos!
-
“Politica, dragostea mea” Si a mea!
“Pentru ce a fost executat tocmai în ziua de Craciun?!”
Pentru ca sa i se ia puterea si pentru ca decidentii executiei sunt atei.“De ce au murit atâ?ia oameni?!”
Din motive diverse. Unii de disperare, altii din inconstienta, din cauza ca aveau o misiune sau din erori umane.
Cei care au murit ori n-au crezut ca se va trage, ori nu facusera armata si nu stiau la ce se expun.
Cine a facut armata stia ca un soldat cu pistol mitraliera putea tine in sah o strada intreaga, si ca daca puterea o sa fie schimbata, nu o sa fie schimbata de oamenii din strada, o puteau schimba cei apropiati de “iubitii conducatori”.
Sprijinul din strada era unul moral.“De ce dupa 20 de ani îl mai vad pe Iliescu?! “
Pentru ca el a incheiat un pact cu cei care vizau puterea, si nu este Iliescu “capo di tutti”, este doar unul din “Cupola” puterii politice.“De ce dupa 20 de ani… aceiasi oameni, cu parul mai grizonat, ne conduc?!”
Pentru ca puterea nu este la liber si societate e prea slaba sa o cucereasca.
Nimic nu se ofera gratuit, totul are un pret si pretul libertatii si al democratiei este implicarea in actiuni ale societatii civile.
Fara societate civila devenim o societate de tip latino-american.
Cu o societate civila dezvoltata putem avea pretentia sa devenim o societate de tip latino-Europeana sau nord Europeana daca societatea civila o sa fie puternica. -
Ai mult mai multe amintiri din perioada aia decat mine. Eu am doar o imagine cu mama care inchisese lumina in dormitor si se uita ingrijorata pe fereastra, de dupa perdea. Il astepta pe tata, care era medic la armata si fusese chemat…pentru ca…”se tragea pe mare”?…negura…si apoi in dimineata de Craciun colinde, la radio. Si mama care intreba daca sunt inregistrate si spunea ca asta inseamna ca s-a terminat, in sfarsit… Nu prea stiam ce se sfarsise, dar asociam si eu colindele acelea cu o izbavire…
-
@Deceneu intr-un fel, fiecare are raspunsurile sale privind revolutia. sunt mai zen de fel, dar m-a apucat revolta. chiar asa sa ne rotim intr-un cerc ca hamsterii?!!! enervant!
@Magda nu-mi aduc aminte nici ce am primit de Craciun. nici zilele ce au urmat. probabil ca a fost un soc interior si de aceea mi-au ramas aceste amintiri. imi imaginez cat de ingrijorata a fost mama ta.
-
” m-a apucat revolta. chiar asa sa ne rotim intr-un cerc ca hamsterii?!!! enervant!”
Si pe mine ma enerveaza trimiterile la indivizi si ignorarea procedurilor care pot rezolva multe lucruri.
Spre exemplu acum este o disputa pe tema Rosia Montana.
Se spune ca sunt interesele lui Videanu, si daca nu ar fi implicat Videanu ar fi ok. Daca nu ar fi Videanu ar fi altcineva care ar incerca sa culeaga avantaje.Daca legile ar fi corecte multe abuzuri ar fi stopate.
1. – Legea protectiei mediului ar trebui sa prevada ca investitorul sa suporte cheltuielile pentru decontaminarea sterilului.
2. – Eficienta unui proiect ar trebui sa prevada includerea costurilor pentru distrugerea sau stramutarea sit-urilor arheologice si cele cu decontaminarea, iar in cazul exploatarilor forestier sa oblige pe cel care exploateaza lemnul sa impadureasca o suprafata de trei ori mai mare pe costuri proprii. -
Și mie îmi plăcea să învârt acele globuri de sticlă, atârnate cu niște ațe de papiotă vechi, îngălbenite de vreme și să mă uit la ele cum dansau ca niște balerine în lumina becurilor colorate… Îmi aduc aminte că aveam (și încă mai am pe undeva prin cămară) un glob în formă de ciupercă, care se prindea de crenguțe printr-o clemă metalică, ruginită, moștenit de la străbunica, singurul din acel set care a supraviețuit…
Eu nu îmi aduc aminte detalii din perioada revoluției dar știu că mă plictiseam groaznic stând cu tatăl meu ore în șir la cozi interminabile pentru pâine sau lapte…
-
@Mihai Nu știi cât dor îmi este de ornamentele alea. Nu se mai fac la fel. Sau nu știu… îmi plăceau mie prea mult cele din copilărie.
-
@Oana: Ai mei încă le-au păstrat. Peste x ani, când voi împodobi un brad (artificial, desigur) în propria mea casă sigur voi folosi globurile vechi
-
In loc sa participi si tu la “revolutie” cu arcul… ( prin casa , fireste )
Social comments and analytics for this post…
This post was mentioned on Twitter by OanaPortase: Politica, dragostea mea… si franturi de amintiri http://portase.net/2009/12/20/politicadragosteamea/...
[...] citit un text impresionant la Oana Portase pe blog si m-am apucat sa scriu un comentariu pe site-ul ei, cand mi-am dat seama ca merita tratat mai mult [...]
[...] rotim ca hamsterii! M-a amuzat replica Oanei Portase “m-a apucat revolta. chiar asa sa ne rotim intr-un cerc ca hamsterii?!!! enervant!” Revolta si disperarea sunt destul de raspandite prin blogosfera. Aceeasi idee se regaseste in [...]